Demersul de cercetare se concentrează asupra profilului și activității elitei clericale membră a Casei Magnaților în perioada 1867-1918. Proiectul își propune o scanare prosopografică a înalților ierarhi (episcopi sau mitropoliți) maghiari, germani, români, slovaci, sârbi, croați, reprezentanți ai bisericilor catolică, greco-catolice, ortodoxe, reformate și evanghelice. După identificarea acestui corp de aproximativ 200 de persoane și realizarea unui profil de grup, deoarece există atât de variate mărci confesionale și etnice, cercetarea noastră va fi orientată spre descoperirea modului în care se articulează și organizează loialitățile grupului țintă. Deși ca reprezentanți ai bisericilor, referința identitară ar trebui să fie una în primul rând confesională, partitura politică pe care aceștia trebuie să o joace de pe băncile Camerei Superioare a Parlamentului Ungariei îi pune deseori în situația de a gestiona loialități multiple: către stat, către grupurile naționale pe care le reprezintă sau către anumite formațiuni politice. Discursurile produse de elita clericală pot fi citite cu siguranță în grila exercițiului politic desfășurat de-a lungul unei perioade de timp încărcate de o redutabilă efervescență polemică. Modernizarea politică a Ungariei dualiste nu poate fi înțeleasă fără o recuperare a reacțiilor, strategiilor și mizelor puse în joc de acești arhierei cu agende multiple.